Scrisoare deschisa

Mos Craciun, in grozava si imensa ta marinimie as vrea sa te rog sa nu imi aduci anul acesta nici macar o cutie cu bomboane pentru ca nu mai vreau daruri mici.M-am obraznicit, am devenit pretentioasa si te-as ruga sa ma iei asa cum am devenit caci din acest motiv esti cel mai iubit Mos de pe planeta pe care supravietuim in ecutia hazardului .Nu vreau nici bijuterii, nici jucarii, nici haine, nici bani.Nu vreau nimic din ce ti-ai inchipui tu ca as vrea.Eu vreau mult mai mult caci ti-am spus Mosule.Am devenit pretentioasa.Nu ma intereseaza nici macar daca ninge sau ploua afara pentru ca pot sa fiu vesela si calcand pe o patura de zapada si calcand intr-o balta .Veselia mea nu depinde de starea vremii.Asadar draga Mos Craciun, iata care e dorinta mea :As vrea sa trimiti semenilor mei si mie alaturi de ei intelepciunea de vedea adevarul, dorinta de a iubi tot ce este viu si tot ce ne inconjoara, puterea de a ierta ceea ce ar parea de neiertat, auz ascutit pentru a auzi chemarea celor aflati in nevoie dar si chiotele de bucurie ,ochi ageri pentru a vedea ce e important in viata,blandete si eleganta, minte ascutita si decenta.
Stiu ca cer mult insa draga Mos Craciun, cred ca a sosit momentul sa nu se mai spuna “teribila faptura este omul din moment ce a speriat si Universul”.Nu mai putem sa continuam asa si vezi si tu acest lucru.Asadar,Mos Craciun te rog fa-ne pe plac si da-ne minte luminata pentru a vedea care sunt lucrurile care conteaza cu adevarat.Si lasa-ne sa te iubim asa imperfecti cum suntem, ajutandu-ne sa ne ridicam din propriile zbateri.
Craciun fericit tuturor!!!!