Sa punem viata sa se deruleze pe lent inapoi

De mii de ani urmam acelasi traseu.Ne nastem, crestem , ne intalnim sufletul pereche sau nu, incercam sa ne facem o viata separata de a parintilor nostri, devenim parinti sau nu, municim pe branci pentru casa noastra, familia noastra, masina noastra, nevasta noastra, copiii nostri pana ne epuizam .Atunci  iesim la pensie ,ramanem in cel mai fericit caz cu cel cu care ne-am unit candva , daca ne-am pricopisit si cu vreo boala cronica(si mai toti pensionarii au asa ceva) tragem de ea, poate avem nepoti sau poate nu avem pe nimeni , poate avem bani suficienti dar neputinta o a ne indemne sa nu-I cheltuim pentru ca nu mai suntem tineri, nu mai avem perspective, singura perspectiva este cea a mortii, ne ducem in parc , ne mai ducem prin vreo statiune si asteptam sa …murim.Ma intreb, cum ar fi daca am schimba acest ritual?Daca in tinerete am avea tot ce ne trebuie si la batranete sa fim nevoiti sa construim.Ar putea corpul si psihicul nostrum sa se mobilizeze si sa ne ofere si energia si puterea de a face acest lucru?Daca in prima parte a vietii am face altceva decat ceea ce facem de mii de ani.Cum s-ar schimba lucrurile?Sa punem viata sa se deruleze pe lent inapoi .